Localizare
Orasul Dorohoi este situat in nord-estul tarii, la o distanta de 493 km de Bucuresti, pe calea ferata si de 488 km, pe sosea. In cadrul judetului botosani se gaseste in nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu acelasi nume. Din punct de vedere geografic, Dorohoiul este asezat in vecinatatea zonei de contact dintre Podisul Sucevei (regiunea de dealuri inalte Bour-Ibanesti de pe stanga Siretului) si campia Moldovei, in depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al raului Jijia, in aval de confluenta acestuia cu paraul Buhai. Intravilanul Dorohoiului se desfasoara intr-o regiune de relief colinar, fragmentata de Jijia si afluentii sai (paraiele Buhai, Morii si Ladarita-Zahorna).
Spre vest de oras, la circa 15 km., se afla valea Siretului, iar catre nord-est si est, la circa 35-40 km, se gaseste valea Prutului.
Nasterea si dezvoltarea orasului Dorohoi in locul descris nu a fost intamplatoare, ea datorandu-se unor cauze de ordin natural si social-economic, dupa cum urmeaza:
- existenta aici a unei "porti geomorfologice", adica terenuri neinundabile folosite in scopuri economice si pentru constructii rezidentiale. Locul in care s-a organizat vatra orasului Dorohoi corespunde existentei in lungul vaii supeioare a Jijiei a unei ingustari accentuate - sub 500 m la nivelul luncii - usor de trecut, pe vremuri, dintr-o parte in alta a raului, la inceput cu ajutorul unui pod mobil si apoi cu al unuia stabil. In amonte de aceasta ingustare a vaii cu aspect de "poarta geomorfologica" (ingustare produsa si de vechi alunecari dinspre dealurile Tirinca, Crucii Polonic in sud de dealul Trestiana in nord, ca si formarea conului de dejectie al pariului Buhai), prin care apele Jijiei treceau mai greu, s-a format "Iezerul Dorohoiului", al doilea lac natural mare al Moldovei dupa Brates. Vechii locuitori au gasit apa potabila din belsug, iar iezerul din vecinatate le-a oferit hrana si materiale pentru constructii usoare;
- situarea orasului in zona de contact dintre Podisul Sucevei si Campia Moldovei. Vechii locuitori au folosit resursele ambelor unitati geografice;
- Dorohoiul s-a dezvoltat ca targ si pentru ca era situat cam la o zi, cel mult doua, de mers cu carele incarcate cu marfuri, de Suceava, Botosani, Hotin sau Cernauti. Aici au aparut hanuri cu cele necesare pentru dormit si hrana, ateliere de reparat harnasamente si mijloace de transport, imbracamintea drumetilor, pentru potcovit caii, etc. Negustorii bastinasi cumparau marfuri de la cei straini si le vindeau locuitorilor din satele vecine. Cu timpul, targul si-a extins raza de activitate, realizand schimb de produse cu sate si targuri din alte regiuni, situate adesea la mari distante. Pentru transportare produselor sale spre acele localitati si aducerea de acolo a unor produse noi s-au creat noi drumuri. Asa se explica de ce in secolele XVII si XVIII Dorohoiul apare ca un nod de comunicatie de la care plecau si in care se intersectau numeroase drumuri din tara. Documentele Moldovei mentioneaza acum si "drumul cel mare al Dorohoiului";
- asezarea si dezvoltarea Dorohoiului in acest loc au mai fost favorizate si de situarea localitatii pe o mosie domneasca si deci si de privilegiile acordate de unii voievozi locuitorilor ei, fapt care a dus la cresterea populaitei si la o prosperitate relativa in unele perioade a secolelor XVI-XVIII. Ca pozitie pe glob, orasul Dorohoi este asezat la intersectia paralelei 4768' N cu meridianul de 2623' E. Situarea pe aceste coordonate geografice, spre estul tarii, face ca soarele sa rasara si sa apuna cu 24 minute mai devreme decat in localitatile din vestul tarii (Beba Veche) si sa fie resimtita din plin influenta climatului continental excesiv. Asezarea in latitudine la nord de mijlocul distantei dintre ecuator si polul nord face ca orasul sa primeasca o cantitate de caldura solara mai mica decat localitatile din sudul tarii, zilele sa fie mai lungi cu o jumatate de ora la solustitiul de vara, primaverile sa intarzie cu doua saptamani, toamnele sa vina mai timpuriu, iernile sa fie mai lungi.
Spre vest de oras, la circa 15 km., se afla valea Siretului, iar catre nord-est si est, la circa 35-40 km, se gaseste valea Prutului.
Nasterea si dezvoltarea orasului Dorohoi in locul descris nu a fost intamplatoare, ea datorandu-se unor cauze de ordin natural si social-economic, dupa cum urmeaza:
- existenta aici a unei "porti geomorfologice", adica terenuri neinundabile folosite in scopuri economice si pentru constructii rezidentiale. Locul in care s-a organizat vatra orasului Dorohoi corespunde existentei in lungul vaii supeioare a Jijiei a unei ingustari accentuate - sub 500 m la nivelul luncii - usor de trecut, pe vremuri, dintr-o parte in alta a raului, la inceput cu ajutorul unui pod mobil si apoi cu al unuia stabil. In amonte de aceasta ingustare a vaii cu aspect de "poarta geomorfologica" (ingustare produsa si de vechi alunecari dinspre dealurile Tirinca, Crucii Polonic in sud de dealul Trestiana in nord, ca si formarea conului de dejectie al pariului Buhai), prin care apele Jijiei treceau mai greu, s-a format "Iezerul Dorohoiului", al doilea lac natural mare al Moldovei dupa Brates. Vechii locuitori au gasit apa potabila din belsug, iar iezerul din vecinatate le-a oferit hrana si materiale pentru constructii usoare;
- situarea orasului in zona de contact dintre Podisul Sucevei si Campia Moldovei. Vechii locuitori au folosit resursele ambelor unitati geografice;
- zona de contact curba (ca o semiluna cu deschiderea spre sud-est), orasul ocupand un loc central in focarul zonei de contact curbe. In acest punct converg drumurile dinspre dealurile impadurite spre campie, adunandu-se aici, ca intr-o "piata", inca din vremuri indepartate, locuitorii satelor din cele doua zone naturale cu bogatii diferite, pentru a schimbe produsele. Dorohoiul a prosperat in acest fel mai repede decat satele vecine si a devenit in decursul anilor un centru polarizator pentru asezarile din jur. Odata cu ridicarea comerciala, populatia a crescut numeric, activitatea ei economica a sporit si s-a simtit nevoia unei organizari administrative complexe, atat locale, cat si regionale. Conducerea acestui organism au luat-o feudalii, in frunte cu marele feudal - domnitorul tarii - , iar ulterior alti conducatori locali;
- existenta unor vechi drumuri comerciale. In epoca feudala, pe teritoriul Moldovei s-a intensificat comertul de tranzit de la porturile Marii Negre spre cele de la Marea Baltica, comert care a impulsionat si economia targului. Hartile vechi ale Moldovei atesta ca Dorohoiul era legat, la sfarsitul secolului al XV-lea, de "drumul tatarasc" (care trecea pe valea Nistrului si unea Lenbergul cu Caffa) prin ramificatia Hotin-Dorohoi-Tighina-Cetatea Alba), iar prin varianta Vaculesti-Zvoristea-Suceava era legat de "marele drum moldovenesc" de pe valea Siretului. Transportul marfurilor se facea in care mari, incapatoare, "care moldovenesti" trase de 4-6 boi sau cai. Nu existau sosele, drumurile desfundate facand ca distantele parcurse intr-o zi sa fie scurte, de 30-35 km.; - Dorohoiul s-a dezvoltat ca targ si pentru ca era situat cam la o zi, cel mult doua, de mers cu carele incarcate cu marfuri, de Suceava, Botosani, Hotin sau Cernauti. Aici au aparut hanuri cu cele necesare pentru dormit si hrana, ateliere de reparat harnasamente si mijloace de transport, imbracamintea drumetilor, pentru potcovit caii, etc. Negustorii bastinasi cumparau marfuri de la cei straini si le vindeau locuitorilor din satele vecine. Cu timpul, targul si-a extins raza de activitate, realizand schimb de produse cu sate si targuri din alte regiuni, situate adesea la mari distante. Pentru transportare produselor sale spre acele localitati si aducerea de acolo a unor produse noi s-au creat noi drumuri. Asa se explica de ce in secolele XVII si XVIII Dorohoiul apare ca un nod de comunicatie de la care plecau si in care se intersectau numeroase drumuri din tara. Documentele Moldovei mentioneaza acum si "drumul cel mare al Dorohoiului";
- asezarea si dezvoltarea Dorohoiului in acest loc au mai fost favorizate si de situarea localitatii pe o mosie domneasca si deci si de privilegiile acordate de unii voievozi locuitorilor ei, fapt care a dus la cresterea populaitei si la o prosperitate relativa in unele perioade a secolelor XVI-XVIII. Ca pozitie pe glob, orasul Dorohoi este asezat la intersectia paralelei 4768' N cu meridianul de 2623' E. Situarea pe aceste coordonate geografice, spre estul tarii, face ca soarele sa rasara si sa apuna cu 24 minute mai devreme decat in localitatile din vestul tarii (Beba Veche) si sa fie resimtita din plin influenta climatului continental excesiv. Asezarea in latitudine la nord de mijlocul distantei dintre ecuator si polul nord face ca orasul sa primeasca o cantitate de caldura solara mai mica decat localitatile din sudul tarii, zilele sa fie mai lungi cu o jumatate de ora la solustitiul de vara, primaverile sa intarzie cu doua saptamani, toamnele sa vina mai timpuriu, iernile sa fie mai lungi.